Avem nevoie de un plan pe termen lung pentru sistemul de sănătate românesc, care să pună în centrul său omul sănătos. Aceasta este concluzia unei dezbateri ample, în cadrul evenimentului „Think Health 2023 – Instalarea în viitor”, la care au participat autorități publice, membri ai guvernului și ai administrației prezidențiale, comisari europeni, europarlamentari, experți români și internaționali, reprezentanți ai mediului academic, ai comunității medicale și ai industriei de sănătate.
În cadrul conferinței ThinkHealth, aflată la cea de-a patra ediție, organizată de Point PA&PR în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate din Senatul României și Societatea Studenților în Medicină din București, a fost prezentată cercetarea calitativă „Sănătatea: Orizont 2050”, derulată în rândul celor mai importanți reprezentanți ai autorităților din domeniul medical, de unde au reieșit 7 factori determinanți, a căror dezvoltare corectă poate duce sistemul de sănătate românesc mai departe, într-un viitor pe care ni-l dorim cu toții: prevenția, dezvoltarea și cercetarea, medicina avansată, digitalizarea, infrastructura sistemului de sănătate, pregătirea medicilor și adresarea factorilor conecși cu impact în sănătate.
Cei doi comisari europeni, Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi și Virginijus Sinkevičius, Comisar European pentru Mediu, prezenți cu mesaje dedicate evenimentului, au subliniat importanța unei abordări mai largi a problematicii sănătății publice: de la mobilitate sustenabilă, reducerea congestiei generate de transporturi, la creșterea calității aerului, factori cu o influență semnificativă asupra sănătății.
Semnalul de alarmă tras de majoritatea participanților la conferință se referă la nevoia urgentă de elaborare a unor politici publice care susțin prevenția.
„Trebuie să ne pregătim pentru o medicină a viitorului care, cu siguranţă, va fi una axată pe genetică şi, respectiv, pe genetică moleculară. Designul sistemului medical din România trebuie schimbat. Este necesar să inovăm în toate domeniile pentru protecția mediului întru sănătatea omului, de la agricultură, mediu – poluare, calitatea aerului și a apelor, transport, digitalizarea infrastructurii medicale, educație pentru sănătate și gestiunea pacienților. România trebuie să facă pași importanți pentru transformarea sistemului de sănătate dintr-unul reactiv, centrat pe omul bolnav, într-unul proactiv, centrat pe omul sănătos. Începând cu 2024, acest drum va demara, pentru că avem nevoie, de exemplu, de foarte mulți navigatori pentru pacienți – omul sănătos are nevoie de sprijin”, a concluzionat Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate, Senatul României.
Totodată, expertul internațional Christian Jeverlund, Partner Copenhagen Economics, a evidențiat importanța strategică a inovației în medicină, menționând că România ar putea deveni un lider regional în ceea ce privește colectarea și fracționarea plasmei, materie primă esențială în multiple terapii salvatoare de vieți, în contextul în care la nivel european există un deficit major în ceea ce privește colectarea acesteia.
Conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică Președinția României a evidențiat temele majore care constituie priorități pentru Adminstrația Prezidențială:
„Investiţia în prevenţie şi educaţie pentru sănătate rămâne fundamentul unei societăţi sănătoase şi reziliente pe termen lung. O prioritate pe care mi-o asum este sănătatea mintală. Trebuie să ne concentrăm asupra responsabilizării societăţii în ceea ce priveşte sănătatea mintală, o temă despre care nu prea se vorbeşte în România, deşi ea constituie prioritate a Organizației Mondiale a Sănătății şi a Comisiei Europene. O altă direcţie pe care o consider absolut necesară porneşte de la ideea că sănătatea nu este o problemă izolată, ci are implicaţii profunde asupra tuturor politicilor noastre, aşa cum s-a văzut. De aceea, abordarea One Health este absolut esenţială, pentru că sănătatea noastră este strâns legată de sănătatea mediului şi a ecosistemelor în care trăim”, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică Președinția României.
Comunitățile sănătoase sunt construite integrat, iar un prim pas spre viitor se vede deja în practică în unele orașe din România, precum Buzău, reprezentat la evenimentul Think Health 2023 de primarul Constantin Toma, Președinte Executiv al Asociației Municipiilor din România: „Medicina trebuie văzută din perspectiva stilului de viață: mișcare, mediu sănătos – spațiu verde suficient, hrană sănătoasă, economie circulară, educație verde și educație pentru sănătate. Sănătatea începe de la școală, ce noi am reușit deja să facem cu prima școală verde de economie circulară din România.”
Un accent special a fost adus în conferință de către reprezentanții Societății Studenților în Medicină, prin Carla Breuer, Președinta SSMB: „Sănătatea se fundamentează pe o abordare integrată și, în mod special, pe prevenție. Îmi aduc aminte de un caz pe care l-am văzut ca studentă, în practica mea de vară, în care toate dotările din acel spital nu au făcut diferența pe care ar fi făcut-o prevenția la momentul de față, prevenție prin educație medicală. În cadrul societății de studenți încercăm să educăm prin toate proiectele pe care le facem: cursuri de prim ajutor, campanii de informare, campanii de screening.”
Reprezentanții industriei vorbesc pe aceeași voce, prioritizând prevenția și diagnosticul precoce în tot ceea ce înseamnă cercetare, dezvoltare și inovație medicală.
„Cheia sănătății este prevenția. Pilonul principal în această luptă este vaccinarea. În România au fost făcuți pași uriași pentru viitor, au început să fie schimbate anumite paradigme prin implementarea căilor de acces la vaccin și la vaccinare. De exemplu, pentru prima dată în istoria României, de la 1 octombrie avem vaccinul antigripal compensat, iar vaccinarea va putea fi făcută direct de farmacist. De asemenea, campaniile de conștientizare, parteneriatul dintre industrie, autorități publice și învățământ pentru educația pentru sănătate încă de la grădiniță. Din fericire, în prezent avem multe vaccinuri pentru prevenirea bolilor infecțioase. Iar în viitorul apropiat, România este foarte deschisă pentru vaccinuri inovatoare, deoarece obiectivul este ca niciun român să nu moară de boli care putea fi evitate prin vaccinare”, a precizat Lidija Milicevic, General Manager Vaccines, Sanofi România.
În completarea perspectivei privind prevenția prin imunizare, Frank Loeffler, General Manager Roche România, arată importanța utilizării testelor de diagnostic: „Inovațiile medicale din prezent ne permit să ducem ideea de prevenție la un nivel avansat prin testarea, încă din uter, a diverselor boli sau riscuri asociate. Testele de diagnosticare timpurie au un impact decisiv în prevenție prin depistarea precoce a bolilor grave, ajută la reducerea costurilor medicale asociate îngrijirii bolnavului și reduc presiunea asupra sistemului sanitar. România, prin utilizarea testelor de diagnostic, poate reduce major cheltuielile legate de îngrijirea afecțiunilor acute și cronice. Conform unui raport Lancet, în fiecare an, aproximativ 1,1 milioane de decese ar putea fi evitate prin intermediul unui acces mai bun la diagnostic.”
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoționant, în care Carla Brauer, președinta Societății Studenților în Medicină din București, a încapsulat un mesaj pe care viitorii studenți la medicină, din 2050, orizontul de timp la care conferința de anul acesta s-a raportat, să-l deschidă. Mesajul studenților de azi pentru studenții din 2050: „Viitorul vostru depinde doar de voi. Luați atitudine, implicați-vă în găsirea de soluții și în implementarea lor”.
Be the first to comment