Evaluarea pneumologică este obligatorie pentru șoferii profesioniști ce au permis de conducere categoriile C și E

Spitalul Victor Babeș Timișoara. FOTO Spitalul Victor Babeș Timișoara

Printre investigațiile medicale pe care trebuie să le facă șoferii profesioniști, cei care vor să dobândească sau să își reînnoiască permisul pentru a putea conduce camioane sau mijloace de transport în comun, se numără și consultul unui medic pneumolog.

Acesta va stabili dacă este necesar sau nu un test de apnee în somn. Afecțiunea presupune existența unor pauze respiratorii frecvente, cu o durată de peste 10 secunde, în timpul somnului. De cele mai multe ori se manifestă și cu o scădere bruscă a oxigenului în sânge.

Sindromul de apnee în somn poate fi însă și un rezultat al altor afecțiuni, precum hipertensiunea arterială, diabetul, diferite boli cronice de plămâni, AVC sau Parkinson. Pe listă se adaugă, însă, consumul de droguri, alcool, fumatul și chiar congestia nazală.

„Unul dintre motivele pentru care este necesară o asemenea investigație e numărul mare de accidente cauzate de oboseala șoferilor. Mai mult, este și urmarea armonizării legislației din România cu cea europeană, care e foarte strictă în acest domeniu. Aproape 30 la sută dintre șoferii profesioniști suferă de apnee în somn. De aceea, cei care au permise pentru anumite categorii trebuie să fie consultați de către medicul pneumolog. Ei vor completa un chestionar de screening. Rezultatul acestui chestionar coroborat cu cel al unor analize de sânge ne va arată dacă există vreo suspiciune de apnee în somn. Sunt, însă, și câteva criterii care pot duce direct la o indicație de consult pentru acest sindrom. Vorbim de vârsta, sex, și asta pentru că bărbații au o predispoziție mai mare, greutatea, obezitatea fiind o altă cauză posibilă, la fel ca și circumferința gâtului. Persoanele cu gât gros au, în general, cai respiratorii mai înguste”, spune S.L. dr. Ștefan Mihaicuță – medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.

Apneea în somn poate fi moderată sau severă. Ea se manifestă, pe lângă acele episoade de oprire a respirației, și prin sforăit zgomotos, insomnii, somnolență, nervozitate, oboseală accentuată pe timpul zilei, dificultăți de concentrare și depresie.

„Din păcate, puțini sunt cei care înțeleg ce consecințe poate avea această boală. Iar efectele sunt pe termen lung. Confirmarea bolii se face în urma unei polisomnografii, un test în care pacientul este conectat la un aparat care îi monitorizează activitatea cerebrală, inima și plămânii. Se urmăresc tiparele de respirație, mișcările brațelor și concentrația de oxigen în timpul somnului. Pentru aceasta este însă necesară internarea în spital. Există însă și varianta simplificată a acestei investigații, prin care testul se poate efectua la domiciliu cu ajutorul unui aparat portabil, care nu are însă aceeași sensibilitate și complexitate ca polisomnograful. Trebuie spus că șoferii care au o asemenea afecțiune confirmată necesită un aviz autorizat. Asta nu înseamnă că nu pot să își desfășoare activitatea, dar necesită administrarea unui tratament care presupune fie folosirea unor dispozitive speciale de tip CPAP, adică poartă o masca ce acoperă gura și nasul și care permite ajustarea presiunii la timpii respiratorii. Evident, trebuie evitate alcoolul, calmantele și trebuie să existe o scădere în greutate. Există, însă, și un tratament chirurgical pentru cazurile severe de apnee”, spune S.L. dr. Ștefan Mihaicuță – medic primar pneumolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.

În cadrul Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș funcționează încă din 2000 un Laborator de Somnologie în cadrul căruia pot fi făcute investigațiile necesare depistării sindromului de apnee în somn. De asemenea, pot fi efectuate consulturi de specialitate în cadrul Ambulatoriului.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*