Una dintre cele mai răspândite afecțiuni cronice din România ar putea fi tratată, în curând, printr-o simplă perfuzie

Control pentru diabet. FOTO PhotoMIX-Company
Control pentru diabet. FOTO PhotoMIX-Company

În România, diabetul zaharat a devenit o problemă semnificativă de sănătate publică. Potrivit unui recent studiu realizat de Forumul Român de Diabet, nu mai puțin de 1 din 10 români se confruntă cu această afecțiune cronică, iar alți 3 din 10 români se află în faza de prediabet. Aceste cifre ar putea fi răsturnate pe viitor, arată rezultatele unui studiu recent.

Diabetul zaharat, în toate formele sale, se dovedește a fi una dintre cele mai grave și răspândite afecțiuni din țara noastră. Anual, jumătate dintre persoanele diagnosticate cu diabet zaharat se văd nevoite să petreacă timp în spital din cauza complicațiilor asociate acestei boli. Aceste complicații pot varia de la riscul de orbire la complicații cardiovasculare, insuficiență cardiacă, complicații renale și, în unele cazuri, amputări la nivelul membrelor inferioare.

Cu toate acestea, există o rază de speranță care ar putea să vină în ajutorul celor afectați de diabet. Un studiu recent a adus în prim-plan o soluție care ar putea schimba viața celor care se confruntă cu diabetul de tip 1. Mai exact, pacienții care au deficit de celule insulare funcționale în pancreasul lor, celulele responsabile pentru producerea hormonului insulin, ar putea să nu mai aibă nevoie de injecții zilnice de insulină. Studiul a evaluat o formă de terapie cu celule insulare derivate din celule stem, producătoare de insulină, care, administrate prin perfuzie, înlocuiesc în esență celulele insulare disfuncționale la persoanele cu diabet zaharat de tip 1, ajungând ca trei dintre cei șase participanți să nu mai aibă nevoie de insulină zilnică. Deși terapia se află încă în stadiul de cercetare și nu a fost aprobată pentru uz general, rezultatele inițiale sunt promițătoare. De la primul studiu clinic desfășurat acum două decenii, s-au inițiat sute de studii clinice pentru a evalua eficacitatea și aplicabilitatea terapiilor cu celulele stem mezenchimale într-o gamă largă de boli și afecțiuni.

”Aceste cercetări deschid noi perspective în dezvoltarea tratamentelor inovatoare, iar celulele stem mezenchimale din cordonul ombilical sau placentă se profilează ca o sursă promițătoare în domeniul medicinei regenerative. Prin recoltarea placentei la naștere și stocarea pe viață, în condiții de criogenie, a diferitelor tipuri de celule stem din acest țesut, putem asigura accesul întregii familii la terapiile celulare viitoare, care pot include tratamente pentru diabet”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.

În prezent, peste 800 de studii clinice desfășurate la nivel global verifică utilizarea țesutului placentar, a țesutului ombilical și a sângelui ombilical în tratarea multor boli, iar se preconizează că până la finalul anului 2030 vor fi aprobate între 30 și 50 de noi terapii celulare.

În România, celulele stem colectate la naștere au fost predominant utilizate în tratamentul copiilor diagnosticați cu afecțiuni precum tulburările de spectru autist, paralizie cerebrală sau anemie aplastică. Unii pacienți au cunoscut îmbunătățiri semnificative datorită terapiilor cu celule stem, care au contribuit la regenerarea și repararea țesuturilor afectate. În plus, România se distinge ca una dintre puținele țări din Europa care oferă acces părinților la recoltarea întregului țesut placentar la naștere, cea mai valoroasă sursă de diferite tipuri de celule stem.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*