Curtea de Conturi a evaluat cum au fost gestionate resursele de medicamente în pandemie

Medicamente pentru pacienți. FOTO pixabay
Medicamente pentru pacienți. FOTO pixabay

În cadrul unei misiuni de audit al performanței privind asigurarea unităților sanitare cu medicamente specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19, Curtea de Conturi a evaluat modul în care Ministerul Sănătății și instituțiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienților. Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătății a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acțiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienților la cele mai adecvate forme de tratament și la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienților critici. De asemenea, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere față de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităților medicale spitalicești.

Cantitățile de medicamente specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantitățile pe care furnizorul le avea disponibile în țară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziționate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii.

Ministerul Sănătății a achiziționat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienților cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziția medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achizițiilor efectuate.

Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantității adecvate de medicamente necesare tratării pacienților Covid-19, precum și modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influențat stocurile existente la nivel național și modul de distribuire a medicamentelor.

De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătății a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii și imunomodulatoare existente la unitățile sanitare spitalicești a afectat următoarele achiziții de medicamente specifice și, implicit, asigurarea unei corespondențe a necesarului pentru fiecare tip de medicament.

Modul de repartizare către unitățile sanitare a medicamentelor achiziționate de către Minister pentru tratarea pacienților Covid-19 s-a realizat în funcție de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiția medicamentelor achiziționate de către Ministerul Sănătății către unitățile sanitare a avut impact asupra evoluției pandemiei Covid – 19.

În contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienților cu Covid-19, prin reorganizarea unităților de sănătate și desemnarea spitalelor, secțiilor de spital sau a unităților de ambulatoriu ca unități Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate. La nivelul Ministerului Sănătății s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesitățile urgente pandemice și a capabilității unităților medicale declarate Covid-19 de a face față pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spațiilor spitalicești care să asigure în prealabil spațiu suficient și special pentru tratamentul pacienților cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului  medical  privind tratamentul pacienților cu Covid-19.

Datele colectate pe parcursul misiunii de audit au condus la o serie de concluzii pe baza cărora au fost formulate mai multe recomandări, dintre care menționăm:

Ø  Monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19;

Ø  Evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acțiune pentru a determina gradul de eficiență și eficacitate al acestora;

Ø  Fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătății” să se efectueze pe baza unei analize realiste și a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătății pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate;

Ø  Constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părți interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei și cererii de medicamente și să se identifice medicamentele alternative;

Ø  Constituirea și revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, cu respectarea cantităților de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente;

Ø  Elaborarea și implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătății pentru situații speciale precum și de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*