Când arterele coronare se îngustează din cauza plăcii de aterom, apare boala coronariană, afecțiune care poate opri fluxul de sânge către inimă. Dacă afecțiunea evoluează în timp, fluxul sangvin se poate reduce și mai mult, iar persoana afectată se poate confrunta cu dureri în piept (angină pectorală), probleme de respirație sau alte semne și simptome ale bolii coronariene. Un blocaj complet al coronarelor poate provoca un atac de cord. Pentru evaluarea stării arterelor coronare, medicii cardiologi intervenționiști efectuează o procedură numită coronarografie sau angiografie coronariană.
Pași importanți în istoria coronarografiei
De la introducerea sa în 1977 de către Andreas Grüntzig la Zürich, angioplastia coronariană a ocupat un loc proeminent în tehnicile de revascularizare miocardică, datorită dezvoltărilor medicale constante. La aproximativ zece ani de la primele catetere cu balon, introducerea endoprotezelor (stenturile) a făcut posibilă, pe de o parte, reducerea complicațiilor acute și recidivele tardive, dar și aplicarea cu succes a acestei tehnici la sindroamele coronariene acute. Încă un deceniu mai târziu, dezvoltarea stenturilor cu eluție de medicamente a poziționat angioplastia ca o alternativă credibilă la operația de bypass coronarian și a devenit tratamentul standard pentru boala coronariană.
Apariția angioplastiei coronariene transluminale percutanate se bazează pe munca pionierilor radiologiei și apoi ai cardiologiei intervenționale:
– În 1929, Werner Forssmann (medic german) a demonstrat pe sine că o cateterizare a cavităţilor drepte sub radioscopie este fezabilă fără risc, deschizând calea cateterizării diagnostice şi terapeutice.
– În 1953, Sven Seldinger (radiolog suedez) a dezvoltat o tehnică de puncție arterială percutanată cu trei elemente (un trocar, un ghidaj flexibil și un cateter), facilitând astfel practicarea angiografiei.
– În 1958, Mason Sones (cardiopediatru la Clinica Cleveland) a efectuat fără să vrea prima angiografie coronariană. Poziționarea slabă a sondei în timpul unei aortografii opacifică involuntar o arteră coronară și îi permite să dezvolte apoi angiografie coronariană selectivă prin arteriotomie brahială.
– În 1964, Charles Dotter (radiolog din Portland), a efectuat prima cateterizare terapeutică a unei artere periferice la o femeie care refuză amputarea. Tehnica lui Dotter a implicat utilizarea de catetere coaxiale de teflon de calibru crescător care exercita o forță longitudinală asupra stenozei, pentru a reduce severitatea acesteia.
De ce să faci o angiografie coronariană?
Coronarografia este astăzi examenul de referință pentru vizualizarea arterelor inimii și observarea oricăror îngustări (stenoze) care pot altera circulația sângelui în inimă. Aceste structuri pot fi responsabile de angina pectorală, insuficiență cardiacă și infarct miocardic. Această procedură este un examen imagistic medical invaziv; un mediu de contrast pe bază de iod este introdus printr-un cateter (tub lung, îngust) într-o arteră coronară. Radioactivitatea sa o va face vizibilă pe imaginile radiologice și astfel medicul poate vizualiza arterele coronare, absența leziunii, obstrucția sau îngustarea lor.
Indicațiile pentru angiografia coronariană includ:
- prezența durerii în piept, care apare în special în timpul efortului (examinare de urgență sau programată);
• pentru a controla și monitoriza bypass-urile coronariene deja existente;
• pentru o evaluare preoperatorie în cazul afecțiunii valvulare (boala valvelor cardiace) ;
• pentru a căuta malformaţii congenitale ale arterelor coronare.
Dr. Sebastian Vasilescu, medic specialist cardiolog de la spitalul OCH a vorbit despre rezultatele ce pot fi așteptate de la o coronarografie.
„Examenul face posibilă evidențierea îngustărilor sau obstrucțiilor arterelor coronare. În funcție de gradul de îngustare și de simptomele pacientului, echipa medicală poate decide să efectueze tratamentul concomitent cu angiografia coronariană, pentru a evita internarea ulterioară. Angioplastia constă în dilatarea arterei înfundate cu ajutorul unui balon gonflabil, cu sau fără montarea unei proteze (stent – un fel de plasă mică care ține artera deschisă)”.
De ce să optezi pentru un spital dotat cu angiograf de ultimă generație?
„Angiograful pe care îl are OCH în dotare este cel pe care am lucrat în ultimii doi ani în care am practicat în Germania”, spune dr. Sebastian Vasilescu, supraspecializat în cardiologie intervențională și șeful Laboratorului de Angiografie al Ovidius Clinical Hospital.
“Angio Icono Floor reprezintă un vârf de gamă în domeniul angiografiei, fiind produs de Siemens Healthineers. Acesta se remarcă prin abordarea minim invazivă a procedurilor cardiovasculare, permitând medicilor să se adapteze nevoilor individuale ale pacienților, iar sistemul se poate adapta la cerințele medicilor. Sistemul intuitiv oferă suport avansat 2D, 3D și multimodalitate pentru o gamă largă de proceduri, de la cele obișnuite la cele mai complexe. În ansamblu, Angio Icono Floor este un simbol al inovației în medicină, punând la dispoziție un nivel înalt de îngrijire pentru pacienți.
Artis Icono Floor permite imagini clare și precise ale vaselor de sânge, iar medicul poate vedea în detaliu structura acestora și eventualele modificări și poate colecta informațiile necesare pentru tratamentul pacienților bazându-se și pe sistemele inteligente integrate ale angiografului. Echipa de cardiologi intervenționiști ai OCH are o experiență bogată în folosirea aparaturii de ultimă generație, iar beneficiul pentru pacienți, care vine din această combinație medic și aparatură, este tratamentul personalizat”, adaugă dr. Vasilescu.
Be the first to comment