O cercetare aprofundată realizată de agenția MKOR pe un eșantion reprezentativ național de 1000 de respondenți scoate la iveală o cultură a îngrijirii dentare predominant reactivă.
Conform studiului “Pacientul român la stomatolog: Între frică, cost și prevenție”, desfășurat în perioada 1 – 5 Octombrie 2025, majoritatea românilor tratează vizita la medicul dentist ca pe o intervenție de urgență, și nu ca pe o rutină de prevenție.
Datele, colectate pe un eșantion din populația cu vârste între 18 și 55 de ani, au o marjă de eroare de +/- 3.1% la un nivel de încredere de 95% și dezvăluie că povestea din spatele cifrelor este una despre amânare, dictată de bariere financiare și psihologice.
Radiografia pacientului român: Cele patru profiluri comportamentale
Analiza MKOR arată că atitudinea față de sănătatea dentară nu este dictată de demografie, ci de modul în care fiecare individ se raportează la prevenție.
Astfel, au fost identificate patru segmente clare:
Reacționarii (38%): Reprezintă cel mai mare segment al populației. Aceștia ajung la stomatolog exclusiv atunci când apare o problemă punctuală, precum o durere sau o urgență. Pentru ei, tratamentele de necesitate, cum ar fi plombarea (48%) și extracțiile (31%), sunt cele mai frecvente.
Preventivii Pasivi (36%): Un grup major, format din cei care merg la control o dată pe an sau mai rar, dar tot în scop preventiv. Ei înțeleg importanța prevenției, dar nu au disciplina segmentului activ.
Evitanții / Absenții (13%): Acest segment este captiv într-un cerc vicios, fie evitând vizita la medic chiar dacă au probleme (3%), fie nevizitând cabinetul deloc în ultimii doi ani (10%). Aceștia raportează cel mai scăzut nivel de satisfacție față de propria sănătate dentară.
Preventivii Activi (12%): Considerat segmentul ideal, acești pacienți merg la controale regulate la fiecare șase luni. Sunt cei mai mulțumiți de sănătatea lor orală și cei mai deschiși către tratamente elective.
Studiul acesta este o oglindă care ne arată cât de fragilă este, de fapt, cultura prevenției în România. Alegerea de a publica integral aceste date este contribuția noastră la o discuție mai largă: cum trecem de la o mentalitate de „reparat ce s-a stricat” la una de „a construi sănătate pe termen lung”? – Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR
Prețul, principala barieră care alimentează amânarea
Cel mai mare obstacol în calea prevenției dentare este cel financiar.
La nivel general, 6 din 10 dintre români declară că amână vizitele la stomatolog din cauza costurilor percepute ca fiind prea mari. Această presiune este resimțită inegal:
Afectează 75% dintre respondenții nemulțumiți de sănătatea lor dentară.
Este o problemă pentru 70% dintre părinții cu copii majori.
Femeile sunt mai sensibile la costuri (67%) comparativ cu bărbații (56%).
În contrast, bariera financiară este semnificativ mai redusă pentru manageri și antreprenori (44%), unde resursele permit prioritizarea calității.
Dincolo de costuri: Frica de durere și lipsa timpului
După preț, factorii psihologici și logistici joacă un rol important în decizia de amânare.
Frica de durere (23%) este a doua cea mai mare barieră, atingând un vârf de 29% exact în rândul segmentului deja nemulțumit.
Pe de altă parte, lipsa timpului (16%) este o problemă specifică segmentelor active socio-economic, precum părinții cu copii minori (22%) și persoanele cu venituri mari (23%).
Când valoarea învinge prețul: Ce caută pacientul ideal
Studiul arată că, odată ce presiunea costului dispare, criteriile de selecție se schimbă radical.
Dacă 55% dintre “Reacționari” aleg medicul pe baza prețurilor accesibile, “Preventivii Activi” sunt semnificativ mai puțin influențați de acest factor (35%).
Pentru ei și pentru segmentele cu statut socio-economic superior, factorii decisivi sunt:
Experiența și profesionalismul medicului (48%)
Standardele de igienă și sterilizare (36%)
Dotările moderne și tehnologia (până la 31%)
Be the first to comment