La finalul lunii noiembrie, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial (Ordin al ministrului sănătății nr. 1582 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar), Ministerul Sănătății a completat prevederile referitoare la modul în care vor fi marcate alimentele la care au acces copiii în unitățile de învățământ, cât și recomandările generale pentru alimentația sugarilor și copiilor. Ordinul introduce și sancțiuni care pot fi date de inspectorii sanitari din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și cea a municipiului București, precum și din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății.
Noul act normativ precum și cel modificat înlocuiesc ordinul 1563/2008 și au apărut în urma propunerilor de actualizare pe care Asociația SAMAS, prin programul Sănătos de mic, și Colegiul Dieteticienilor din România le-au făcut încă din anul 2018. Aceste propuneri au fost dezbătute într-un grup de lucru la care au participat și reprezentanți ai Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, ai Institutului Național de Sănătate Publică, precum și din Comisia de diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătății.
Completări importante aduse ordinului inițial:
- Ordinul clarifică cum sunt împărțite alimentele și băuturile oferite copiilor din colectivități conform grupelor alimentare: fructe și legume, cereale, produse din cereale și care conțin amidon, lapte, derivate din lapte și alternative, carne, produse din carne și alternative. În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca «A se servi cel mai des», «A se servi ocazional» și «Nerecomandat a se servi».
- În cazul alimentelor recomandate „ocazional” – alimentele din această categorie au conținut mai mare de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali – numărul de porții premise crește de la 3 la 7, calculate cumulat din toate listele din această categorie.
- Sunt actualizate recomandărilor referitoare la necesarul energetic, aliniate la recomandările europene actuale: se recomandă scăderea necesarului energetic la toate grupele de vârstă, se include noțiunea de „necesar mediu” și „variații posibile în funcție de caracteristicile grupului”.
- Sunt actualizate recomandările pentru macronutrienți (carbohidrați, lipide, proteine) pentru a fi în concordanță cu necesarul de energie și se recomandă scăderea necesarului la toate grupele de vârstă: cu aproximativ 15-20% mai reduse față de cele existente și utilizate în meniurile grădințelor și școlilor.
- În primele luni de viață, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hrănirea sugarului; în cazul în care alăptarea nu este posibilă, alternativa o reprezintă formulele de început care trebuie să respecte prevederile Uniunii Europene în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de început.
- La sugarul până la 6 luni alimentația este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS și UNICEF. În absența posibilității de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislația europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide.
- Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale.
- Diversificarea alimentației se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN și OMS. Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificată începerea alimentației complementare, începând de la 4 luni, cu introducerea graduală și atent supravegheată a alimentelor potențial alergene, precum ouă și arahide
- Ordinul prevede clar că „alimentația copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază și subgrupele alimentare (…). La această vârstă copilul dobândește obiceiuri sănătoase privind alimentația și se formează anumite preferințe gustative.” Astfel, la mesele principale se recomandă alimente din cel puțin patru grupe de bază, iar la gustări, din cel puțin 2-3 grupe, astfel încât alimentația să fie cât mai diversificată și variată. Se recomandă să se asigure o proporție adecvată între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparative cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr. Recomandarea Ministerului Sănătății este de a se evita la aceste vârste alimentele dulci, cu zahăr adăugat, sucurile carbogazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, precum și alimentele care prezintă risc de aspirație, cum ar fi nucile, semințele, stafidele, fructe cu sâmburi, care trebuie date copiilor doar dacă sunt tocate, mărunțite sau pasate.
„Actualizarea prevederilor în baza cărora se alcătuiește un meniu echilibrat în grădinițe a fost un demers necesar și util pentru creșterea sănătoasă a generațiilor viitoare și marchează un moment important în munca noastră din programul Sănătos de mic, în care lucrăm 360 de grade, cu profesioniști din grădinițe, părinți, copii și familia extinsă, pentru a preveni riscul de obezitate infantilă și a crea bune obiceiuri alimentare”, declară Simona Retea, director al programului Sănătos de mic derulat de Asociația SAMAS.
„Prin noul act normativ, se asigură o aliniere la standardele europene actuale privind nutriția, îmbunătățindu-se astfel calitatea alimentației în instituțiile de învățământ, dar și modul în care părinții abordează meniurile copiilor acasă. Prin reevaluarea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienți, prin definirea clară a porțiilor alimentare și introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor și la o educație nutrițională mai eficientă. Totodată, clarificarea categoriilor de specialiști implicați și actualizarea denumirilor instituțiilor reflectă o adaptare necesară la realitățile actuale ale sistemului de sănătate” − explică Dr. Diana Voican, medic pediatru și director medical al programului Sănătos de mic.
Conform ordinului anterior, Ministerul Sănătății stabilise deja o listă completă de alimente care trebuie evitate sau servite rar și în cantități mici în alimentația copiilor. Printre acestea:
Alimente sărace în nutrienți și bogate în zaharuri și grăsimi care nu vor fi servite copiilor:
– băuturi aromate de fructe; prăjituri, gogoși, plăcinte, frișcă din comerț; bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele; ciocolată; deserturi înghețate (de exemplu: înghețată, tort de înghețată); ulei de cocos; untură; ulei de palmier; murături cu conținut crescut de sare; chipsuri (de cartofi, de legume), tortilla, sărățele, salatini, covrigei, pufuleți, nachos.
Alimente cu risc de sufocare (nu vor fi servite copiilor cu vârsta sub 4 ani)
– alimentele tari, mici, rotunde, netede și lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici; pește cu oase; gumă de mestecat. Alimente cu texturi fibroase (de exemplu: țelină, ananas) vor fi servite doar tocate mărunt; legume sau fructe tari, crude, tăiate felii subțiri sau răzuite; unturi din fructe oleaginoase (de exemplu, unt de arahide), doar întins subțire pe pâine; fructe oleaginoase mai mari decât semințele de susan se servesc doar tocate sau mărunțite; struguri întregi și roșii cherry doar tăiate în sferturi.
Alimente cu risc pentru siguranță alimentară
– laptele nepasteurizat; brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat (de exemplu: brie, camembert, roquefort și gorgonzola etc.); pește afumat la rece; ouă crude sau insuficient gătite; preparate care conțin următoarele: înghețată, mousse, maioneză și sosuri; carne preparată termic insuficient; fructe de mare, crustacee sau pește crude; suc sau cidru nepasteurizat; băuturi energizante.
Obezitatea infantilă, la cote alarmante
Reglementările ordinelor 1582 și 541 vin în contextul în care, în România, obezitatea infantilă este la cote alarmante. Cel mai recent studiu despre starea de sănătate a copiilor români, Studiul de evaluare a sănătății copiilor și tinerilor cu vârsta de 1-24 ani, realizat în parteneriat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Directoratul Norvegian de Sănătate, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC) și Biroul de țară al OMS pentru România, arată că:
- 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi (20,2% dintre copiii în vârstă de peste 5 ani sunt supraponderali și 20,2% obezi (criteriu OMS);
- 1 din 3 copii consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate (nesănătoase), dulciuri procesate și gustări sărate;
- Mai mult de 25% dintre copiii din ciclul primar nu participă la ore de educație fizică.
Be the first to comment