Cu o rată a incidenței de 25%, steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD) este considerată o afecțiune corelată cu stilul de viață necorespunzător și o nouă epidemie a secolului XXI. Adulții peste 35 de ani și persoanele cu afecțiuni cronice au recomandare pentru investigații ecografice abdominale care pot indica existența steatozei hepatice non-alcoolice, în diferite stadii evolutive. Cu ocazia Zilei Mondiale a Ficatului, Sanofi Romania derulează o campanie de conștientizare a afecțiunii și de promovare a obiceiurilor sănătoase de prevenție.
În steatoza hepatică non-alcoolică, acumularea de grăsimi în exces are loc în principal din cauza stilului de viață și în foarte mică măsură din cauze genetice. În majoritatea cazurilor, boala este o afecțiune progresivă care poate coexista cu alte boli metabolice – sindrom metabolic, obezitate, hipercolesterolemie, hipertensiune sau diabet zaharat de tip 2. În plus, steatoza hepatică non-alcoolică este indicată ca fiind o cauză a procesului inflamator sistemic care predispune la aceste patologii. Cercetările privind factorii cauzali ai NAFLD sunt în desfășurare, dar este unanim recunoscut faptul că cei mai importanți factori de risc pentru această patologie sunt:
Obezitatea – NAFLD afectează 70-90% dintre persoanele obeze.
Diabetul zaharat de tip 2 – NAFLD este prezentă la fiecare al doilea pacient cu diabet zaharat.
Pre-diabet (rezistență la insulină și glicemie crescută) – rezistența la insulină determină acumularea de grăsime, ducând la apariția bolii ficatului gras non-alcoolic și apoi la evoluția acesteia.
Hipertensiunea arterială – steatoza hepatică non-alcoolică poate afecta până la 70% dintre persoanele cu hipertensiune arterială.
Boala ficatului gras non-alcoolic este dificil de identificat de către pacient pentru că nu se manifestă prin simptome specifice legate doar de afecțiuni hepatice și, ca atare, unele semne pot fi ignorate. Printre simptome se regăsesc: astenie, oboseală, iritabilitate, insomnie, pierderea apetitului sau durere în partea dreaptă a abdomenului. Alte posibile simptome gastrointestinale care nu sunt neapărat specifice, dar care pot semnaliza boala ficatului gras non-alcoolic, sunt: durere după masă, flatulență, greață sau diaree4,5. Analizele anuale de rutină pot oferi câteva indicii, dar nu suficiente, de aceea recomandat ar fi ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să primească indicație pentru investigație ecografică abdominală.
Boala poate fi prevenită prin schimbarea stilul de viață – alimentație adecvată, bogată în fructe și legume, cu mai puține grăsimi și zahăr, activitate fizică de cel puțin 120 min/săptămână și reducerea greutății corporale. Conduita este recomandată și celor care au deja ficat gras non-alcoolic, schimbările putând reduce încărcarea grasă a celulelor ficatului. Spre exemplu, a fost demonstrată reducerea conținutului de grăsimi din ficat ca rezultat al activității fizice. De asemenea, a fost demonstrat că scăderea în greutate are un efect pozitiv asupra nivelurilor transaminazelor în cadrul analizelor de laborator și, la majoritatea pacienților, o scădere în greutate >10% duce la o remisiune a bolii ficatului gras non-alcoolic6. În cazul pacienților diagnosticați cu SHNA (steatoză hepatică non-alcoolică), medicii pot prescrie și tratamente medicamentoase. Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare a populației de a asocia sau a înlocui terapia hepatoprotectoare verificată cu suplimente alimentare neverificate. Tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar.
Prof. Dr. Liana Gheorghe, șeful Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni:
„Creșterea prevalenței bolilor hepatice metabolice ca urmare a stilului de viață modern (alimentație hipercalorică, dulciuri concentrate, consum limitat de vegetale, sedentarism) este alarmantă și anunță un adevărat tsunami de complicații și afecțiuni asociate. Cu toate acestea, prin efortul conjugat al comunității medicale, asociațiilor de pacienți, autorităților și societății civile în ansamblul ei, boala ficatului gras non-alcoolic poate fi gestionată. Prin educație și conștientizare, diagnostic precoce, schimbarea stilului de viață și o conduită terapeutică adecvată, formele progresive ale bolii, cu evoluție către ciroză și cancer hepatic, pot fi evitate, steatoza (grăsimea depozitată în ficat) și fibroza (care denotă progresia către ciroză) pot regresa, determinând îmbunătățirea calității vieții și prevenirea dizabilității și incapacității de muncă”.
Iulia Roșian, General Manager Consumer Healthcare, Sanofi Romania & Moldova:
„Grija față de sănătatea noastră și mai ales față de sănătatea ficatului începe atunci când acceptăm faptul că resursele organismului nu sunt inepuizabile și acționăm în consecință pentru a ne proteja sănătatea și calitatea vieții. A avea grijă de organismul nostru prin cunoaștere activă și echilibru ne poate ajuta să prevenim boli, să restabilim sănătatea, să ne păstrăm sau îmbunătățim starea de bine. Este important să conștientizăm că sănătatea stă în principal în puterea și în mâinile noastre!”
Be the first to comment