Deși nașterea unui copil este adesea prezentată ca fiind cel mai fericit moment din viața unei femei, realitatea clinică arată că aproximativ 10-15% dintre proaspetele mame se confruntă cu depresia postnatală. Psihologii Salvați Copiii România trag un semnal de alarmă asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și a diferențierii clare între tristețea pasageră și afecțiunea clinică: un studiu realizat de organizație arată că nașterea prematură, care apare în aproximativ 10% dintre nașteri, este un factor suplimentar de vulnerabilizare emoțională.
Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.
„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Deoarece primele luni de viață sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, depresia mamei poate influența copilul în mod indirect:
- Dificultăți de atașament: Mama poate avea dificultăți în a răspunde prompt și cald la nevoile sugarului, ceea ce poate duce la un „atașament nesigur”.
- Întârzieri în dezvoltare: Studiile arată că micuții pot prezenta întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a abilităților cognitive.
- Probleme emoționale și comportamentale: Mai târziu în viață, acești copii pot fi mai predispuși la anxietate, ADHD sau dificultăți de reglare a propriilor emoții.
„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.
Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională care să fie adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu.
În urma centralizării rezultatelor, au fost identificate următoarele aspecte relevante:
- Nașterea copilului a avut loc prematur în cazul a 56% dintre respondente. Statusul de prematur la naștere este asociat cu un termen mai lung de internare a mamei, 74% dintre mamele de prematuri fiind internate de două săptămâni sau mai mult.
- La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau în salon cu mama, 34% în alt salon, iar 29% în secția de terapie intensivă. În cazul copiilor născuți prematur, 76% dintre aceștia sunt internați de peste 20 de zile, iar in cazul a 29% dintre aceștia durata internării excedă 140 de zile.
- Mamele de copii născuți prematur afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată (scoruri medii, pe o scală de la 1 la 10) că, în ultima săptămână au fost îngrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor născuți la termen.
- Mamele de copii prematuri afirmă că au simțit nevoia să vorbească, de când sunt internate, într-o măsură semnificativ mai ridicată cu psihologul spitalului (64% comparativ cu 42% în cazul mamelor de copii născuți la termen).
- Doar 5% dintre respondente afirmă că pot beneficia de consiliere individuală în spital. Mult mai puțin, aproximativ 1 procent, spun că pot beneficia de grupuri de suport pentru părinți sau terapie de cuplu / familie. De remarcat, 8 din 10 respondente nu știu dacă aceste servicii sunt disponibile.
- Consilierea mamei este principala sugestie pentru îmbunătățirea confortului psihologic în spital (43%), urmată de dotări (13%). Aproape 2 din 10 respondente nu pot identifica o soluție pentru îmbunătățirea confortului în spital.
„A devenit tot mai evident că sănătatea emoțională a mamei influențează profund nu doar starea ei de bine, ci și evoluția copilului și dinamica întregii familii. Cu toate acestea, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei nașteri premature. În acest context, sprijinul emoțional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezintă grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea oferă nu doar un spațiu sigur de exprimare, ci și sentimentul că nu sunt singure în această experiență.
Schimbul de trăiri, validarea emoțiilor și sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea și pot contribui la recăpătarea încrederii și a echilibrului interior. În paralel cu eforturile medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților, este important să dezvoltăm și să integrăm astfel de intervenții psihosociale în mod constant și accesibil. Experiențele și inițiativele deja existente ne arată că acest lucru este posibil atunci când există colaborare între instituții, specialiști și organizații implicate. Un rol important în acest domeniu îl are și activitatea constantă a Organizației Salvați Copiii România, care, de-a lungul anilor, a susținut îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților și a dezvoltat inițiative menite să ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse și servicii dedicate”, spune Conf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).
Be the first to comment