Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța devine luni, 16 martie, de la ora 19.30, spațiul unei întâlniri remarcabile: Doamnele de la radio, spectacolul care transformă una dintre cele mai mari temeri umane într-o explozie de umor și solidaritate.
Recent desemnat „Cel mai bun spectacol din teatrul independent” la Gala Premiilor Revistei Rinocerul, acest proiect al Teatrului Avangardia aduce în fața publicului constănțean un fenomen care a cucerit deja scenele din Barcelona și București. Textul semnat de autoarea spaniolă Cristina Clemente este inspirat din povești de viață autentice, reușind ceva ce pare imposibil la prima vedere: să te facă să râzi în hohote în fața unei situații limită.
Sub regia lui Ricard Reguant, spectacolul prinde viață prin interpretările vibrante ale actrițelor Cătălina Grama (Jojo), Ioana Mărcoiu și Gabriela Porumbacu. Ele construiesc un univers de supraviețuire și umor negru, calibrat între tăceri grăitoare și replici pline de spirit.
„Doamnele de la radio nu este o piesă despre boală, deși subiectul central este lupta cu cancerul de sân. Este, de fapt, un omagiu adus solidarității, feminității și puterii de a găsi lumină și atunci când ești în mijlocul uraganului”, au anunțat organizatorii.
Pentru Mihaela Stanca, producătorul general al Teatrului Avangardia și traducătoarea piesei, acest spectacol este un memento vital:
”Pentru mine, «Doamnele de la Radio» este mai mult decât un spectacol – este o misiune asumată. Trecând personal prin experiența cancerului de sân, am ales acest text tocmai pentru că merge dincolo de diagnostic: vorbește despre viață, despre identitate, despre feminitate și despre cum râsul și solidaritatea pot deveni un refugiu.
Cred că spectacolul are un impact real nu doar pentru femei, ci și pentru partenerii lor, pentru familie și prieteni – care vor înțelege mai bine ce se întâmplă dincolo de zâmbetul forțat sau tăcerea apăsătoare.
În București, primirea a fost fantastică: avem feedback de la femei care au mers la control sau la mamografie pentru prima dată după ce au văzut piesa. Iar pacientele diagnosticate ne-au spus că s-au simțit, în sfârșit, înțelese, că au plecat din sală mai încrezătoare și o poftă de viață regăsită.
Prin curajul de a nu întoarce privirea, de a sparge tăcerea, putem schimba destine”.
Departe de a fi o dramă lacrimogenă, spectacolul este o „terapie de șoc prin râs”. Este o oglindă în care publicul din Constanța este invitat să privească fără frică, lăsându-se purtat de o energie care face întreaga sală să respire la unison.
Be the first to comment