Pe 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra unei realități alarmante: aproape 1 din 7 persoane la nivel global – adică peste 1,1 miliarde de oameni – trăiește cu o tulburare mintală. Cele mai frecvente afecțiuni sunt anxietatea și depresia, responsabile pentru o mare parte dintre cazuri, iar pacienții cu boli neurologice sunt printre cei mai vulnerabili.
Bolile neurologice precum epilepsia, scleroza multiplă, boala Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale afectează peste 3 miliarde de oameni la nivel global, conform Organizației Panamericane a Sănătății (PAHO). Aceste afecțiuni nu provoacă doar suferință fizică, ci vin adesea la pachet cu un impact emoțional profund, ducând la apariția tulburărilor mintale comorbide. De exemplu, prevalența depresiei la persoanele cu scleroză multiplă este estimată la aproximativ 50%, comparativ cu 15% în populația generală, iar anxietatea clinică apare la aproximativ 20% dintre pacienți, conform datelor Neurology Academy (2024).
La persoanele cu epilepsie, studiile publicate în 2025 în revista Epilepsy & Behavior arată că peste 30% dintre adulți prezintă simptome de depresie sau anxietate, afectând semnificativ aderența la tratament și calitatea vieții.
„Bolile neurologice cronice nu afectează doar creierul, ci și echilibrul emoțional al pacientului. Un diagnostic de epilepsie, scleroză multiplă sau boală Parkinson devine parte din viața cuiva, anxietatea și depresia pot apărea natural, ca răspuns la pierderea controlului sau la schimbările fizice. De aceea, sprijinul psihologic și colaborarea cu medicul psihiatru sunt esențiale în orice plan de tratament neurologic”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Cauzele și impactul tulburărilor mintale
OMS subliniază că tulburările mintale pot fi cauzate de o combinație de factori biologici, psihologici și sociali. Dezechilibrele neurochimice, stresul prelungit, lipsa suportului social și traumele emoționale sunt printre principalii declanșatori. În cazul pacienților neurologici, stresul legat de boală, efectele tratamentelor și teama de pierderea autonomiei pot agrava stările anxioase sau depresive.
Depresia și anxietatea influențează semnificativ evoluția bolii: scad aderența la tratament, cresc riscul de complicații și reduc speranța de viață. În plus, afectează profund relațiile personale și viața profesională, ducând adesea la izolare socială și pierderea motivației.
„Pacienții neurologici se confruntă nu doar cu simptome fizice, ci și cu o luptă interioară profundă. E important să înțelegem că vindecarea nu înseamnă doar tratarea bolii, ci și recâștigarea echilibrului mental. Sprijinul psihologic integrat în tratamentele medicale le poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și chiar prognosticul”, afirmă Dr. Dan Mitrea.
Recuperarea emoțională a unei persoane cu tulburare mintală sau boală neurologică nu depinde doar de tratamentul medical, ci și de sprijinul oferit de familie și apropiați. Empatia, răbdarea și comunicarea deschisă pot face o diferență uriașă în parcursul terapeutic. Aparținătorii pot ajuta în mod concret prin monitorizarea simptomelor, încurajarea aderenței la tratament, susținerea participării la terapie psihologică și, mai ales, prin eliminarea stigmatului din jurul bolii. Acceptarea și sprijinul necondiționat oferă pacientului sentimentul că nu este singur, reduc stresul și anxietatea și cresc eficiența tratamentului.
Neurologul, psihiatrul și psihoterapeutul trebuie să colaboreze strâns pentru a adapta intervențiile la nevoile fiecărui pacient. „Nu putem trata o boală neurologică ignorând efectele emoționale ale acesteia. Este crucial ca pacienții cu boli neurologice să aibă acces la sprijin psihologic încă din momentul diagnosticului. Psihoterapia, consilierea de familie și tratamentul medicamentos, atunci când sunt necesare, reduc semnificativ riscul de agravare al bolii de fond”, adaugă Dr. Dan Mitrea.
Be the first to comment