La nivel global, peste 56,8 milioane de oameni au nevoie anual de îngrijiri paliative, însă doar aproximativ 14% beneficiază efectiv de ele, arată Organizația Mondială a Sănătății. O cercetare pe un eșantion de 23.000 de pacienți arată că pacienții oncologici care au primit îngrijiri paliative între 31 și 365 de zile s-au bucurat de o speranță de viață crescută, comparativ cu cei care nu au beneficiat de paliație.
În România, accesul la îngrijiri paliative rămâne limitat, deși nevoia este uriașă. Datele oficiale, potrivit unui raport al furnizorilor de servicii de îngrijiri paliative, arată că în multe dintre județele din România astfel de servicii sunt absente, iar la nivel național, statul acoperă doar 5% din nevoia de îngrijiri paliative.
Cerere mai mare decât oferta: 5 solicitări pe zi pentru 48 de paturi
”Primim, în medie, 5 solicitări pe zi, însă nu toate se transformă în internări. Durata de spitalizare depinde de patologia pacientului și de starea în care ajunge. În cazul pacienților oncologici, putem avea situații în care rămân câteva ore, dacă sunt aduși foarte târziu, dar și cazuri în care spitalizarea se întinde pe 2-3 luni. În bolile neurologice, în special demențe, avem pacienți internați chiar și un an”, precizează Petronela Gălățeanu, managerul spitalului M Care și director operațional.
Îngrijirea holistică: de la medici la psihologi și terapeuți
Un pacient aflat în paliație beneficiază de sprijinul unei echipe multidisciplinare. Aceasta include medic cu competență în îngrijiri paliative, cardiolog, neurolog sau alți specialiști, în funcție de patologie, dar și psiholog, kinetoterapeut, terapeut ocupațional și nutriționist.
„Majoritatea pacienților beneficiază de consulturi interdisciplinare. Este esențial ca tratamentul medical să fie completat de sprijin psihologic și de controlul simptomelor. Ne propunem nu doar să ameliorăm durerea, ci să păstrăm demnitatea pacientului și să oferim familiei siguranța că persoana dragă primește îngrijirea de care are nevoie”, subliniază Petronela Gălățeanu.
Contrar percepției generale, îngrijirile paliative nu se adresează exclusiv etapelor terminale. Introduse precoce, ele pot reduce efectele adverse ale tratamentelor oncologice, îmbunătăți toleranța pacientului la chimioterapie sau radioterapie, crește aderența la planul terapeutic și chiar diminua numărul internărilor neplanificate. Acest lucru înseamnă nu doar un confort sporit, ci și rezultate medicale mai bune.
„Paliația are două direcții principale. Prima se referă la pacienții care nu mai au șanse de vindecare și pentru care calitatea vieții devine obiectivul central. A doua, la fel de importantă, vizează pacienții oncologici aflați sub tratament, cum ar fi chimioterapia. Între două cure, organismul lor are nevoie de sprijin – reechilibrare hidroelectrolitică, suplimentare cu vitamine sau alte terapii personalizate recomandate de medic. Aceste intervenții sunt esențiale pentru pregătirea corpului și a minții în vederea următoarei etape de tratament”, concluzionează Petronela Gălățeanu.
Be the first to comment