România va construi spitale noi din bani europeni. ce aduc investițiile de 5,8 miliarde de euro cuprinse în Programul Sănătate 2021–2027

Rezervă de spital. FOTO SCJUC
Rezervă de spital. FOTO SCJUC

Programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare FSE+ și FEDR, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

 „Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susțină investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare intergată a surselor de finanțare și iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătății. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Priorități, investiții și rezultatele așteptate 

În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorități care vizează creșterea capacității sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate și siguranță tuturor cetățenilor:

Peste 800 milioane euro pentru creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive

Investițiile prevăzute în cadrul acestei priorități vizează deficitul de servicii medicale primare și lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii și spitalicești. În mai puțin de jumătate din localități există suficienți medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultații în serviciile de urgență și suprautilizarea serviciilor spitalicești.

Rezultatele așteptate:

300 cabinete medici de familie reabilitate și dotate;

804 317 persoane care beneficiază de screening;

105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală reabilitate și dotate și 25 de unități mobile achiziționate;

41 unități mobile achiziționate pentru programul național de vaccinare;

89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate și dotate;

24 centre de sănătate mintală reabilitate și dotate;

33 dispensare tuberculoza reabilitate și dotate;

12 060 persoane formate;

68 500 copii care beneficiază de servicii medicale.

Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice 

Acestei priorități îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a crește accesul la îngrijirea de calitate pentru condiția cronică și degrevarea spitalelor/secțiilor pentru bolnavii acuți.

Rezultatele așteptate:

12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate și dotate;

24 unități sanitare care furnizează servicii de paliație construite/reabilitate și dotate;

20 spitale publice mici, municipale și orășenești construite/reabilitate și dotate;

5 146 persoane formate.

372 milioane de euro pentru creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice

Această prioritate răspunde necesității de a investi în centre de boli genetice și rare, ceea ce le va permite să păstreze și/sau să adere la rețelele europene de referință și să acceseze specialiști și protocoale de diagnosticare și tratament. În ceea ce privește bolile genetice și rare, punerea în comun a opțiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilități de a oferi diagnostic în timp util și un tratament adecvat.

Rezultatele așteptate:

2 laboratoare naționale de referință construite/reabilitate și dotate;

5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate și dotate;

22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate și dotate;

18 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate și dotate;

10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici reabilitate și dotate;

2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. mari arși etc) reabilitate și dotate;

16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienților cu boli rare reabilitate și dotate;

20 785 persoane formate.

Investiții în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale și cel puțin 7 spitale județene

Bugetul alocat acestei priorități este de 1,25 miliarde euro pentru construcția celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar și pentru construcția și dotarea 7 spitale județene/ județene de urgență: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.

Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

Acest tip de investiții cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanțarea atât a unor operațiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului și genomică), cât și a soluțiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecție a proiectelor.

Rezultatele așteptate:

3 operațiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului și genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete si 183 de articole științifice publicate;

128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovații în materie de produse sau procese;

22 locuri de muncă nou create;

22 articole științifice.

228 milioane euro pentru digitalizarea sistemului medical

Această prioritate include investiții care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul național pentru date în sănătate (ONDS) și Dezvoltarea integrată a unor soluții de e‑sănătate.

Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant

Cu un buget de 570 milioane euro, această prioritate este dedicată investițiilor în domeniile oncologie și transplant.

Rezultate așteptate în domeniul oncologiei:

1 centru de excelență în protonoterapie construit și dotat;

2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancer dotate;

4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care diagnostichează și tratează cancer dotate;

5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;

Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);

4 724 persoane formate în domeniul oncologiei.

Rezultate așteptate în domeniul transplantului:

1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată și dotată;

2 bănci de multițesut construite/reabilitate și dotate;

8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;

6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);

2 890 peroane formate în domeniul transplant;

303 campanii de informare/educare/conștientizare;

Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;

Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*