AccesMed, cunoscută până recent ca ADEM România, a organizat masa rotundă „Accesul pacienților la medicamente în noul context european: provocări și soluții pentru România”, un eveniment moderat de Paula Rusu, jurnalist cu peste 20 ani de experiență, și dedicat identificării dificultăților care afectează continuitatea tratamentelor și conturării unor direcții de colaborare între organizațiile de pacienți și actorii implicați în sistemul de sănătate.
„Prin această întâlnire, ne dorim să aducem în prim-plan experiențele pacienților și să creăm un cadru de dialog deschis despre modul în care discontinuitățile și penuriile de medicamente le afectează parcursul terapeutic și viața de zi cu zi. În același timp, ne propunem să explorăm soluții și mecanisme de colaborare care să conecteze provocările din România cu direcțiile și bunele practici europene”, a declarat Ovidiu Wencz, director executiv AccesMed.
Timpul mediu dintre aprobarea unui medicament la nivel european și compensarea acestuia în România este de peste 1.110 zile, aproape dublu față de media europeană de 597 de zile. În acest context, întâlnirea a oferit un cadru de dialog deschis și constructiv, orientat către identificarea unor soluții care pot fi transformate ulterior în schimbări concrete de cadru, în beneficiul pacienților.
De la experiențele pacienților la soluții concrete
Prima sesiune a mesei rotunde a fost dedicată provocărilor actuale privind accesul la medicamente și tratamente în România. Agenda a inclus impactul discontinuităților asupra parcursului terapeutic, experiențele organizațiilor de pacienți privind continuitatea tratamentului, nevoia unui sistem de sănătate rezilient și efectele penuriilor și întârzierilor în aprovizionare asupra pacienților, în special asupra celor cu boli rare, cancere și afecțiuni cronice.
„Pacienții au nevoie de predictibilitate. Ne confruntăm de ani de zile cu discontinuități și întârzieri în accesul la tratamente, iar pentru un pacient timpul pierdut poate însemna șanse pierdute. Moleculele inovatoare ajung greu în România, uneori prea târziu față de ritmul progresului medical european. Importul intracomunitar poate aduce beneficii reale: pentru sănătatea pacienților, pentru bugetul familiei aparținătoare, dar și pentru bugetul public”, a declarat reprezentantul unei asociații de pacienți.
Colaborare și bune practici europene
Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost dedicată colaborării, soluțiilor și bunelor practici europene. Adrian Cristea, Președintele AccesMed, a prezentat rolul organizației în identificarea problemelor reale din aprovizionarea cu medicamente și în promovarea unor soluții care pot contribui la funcționarea mai eficientă a lanțului de aprovizionare. Mihnea Mihalache, membru în boardul Affordable Medicines Europe, a abordat perspectiva europeană asupra comerțului intracomunitar cu medicamente, precum și relevanța Critical Medicines Act și a implementării sale corecte în România.
„Direcțiile europene trebuie transformate în instrumente care funcționează concret pentru pacienții din România. Un cadru predictibil și aliniat pieței unice poate contribui la continuitatea tratamentelor și la consolidarea securității aprovizionării cu medicamente.”, a declarat Adrian Cristea, președintele AccesMed.
Exemple precum Germania, cea mai matură piață europeană, unde legislația prevede o cotă minimă de 5% pentru importul paralel, dar și experiențele din Danemarca, Olanda sau Finlanda arată că acest instrument poate genera economii semnificative pentru sistemele de sănătate. În Finlanda, importul paralel a generat economii de 41 milioane de euro în perioada 2016–2020, la o cotă de piață de aproximativ 3%, iar în Danemarca economiile au ajuns la aproximativ 99 milioane de euro.
În România, funcționarea eficientă a importului intracomunitar presupune, însă, actualizarea și simplificarea cadrului național. Printre direcțiile susținute de organizație se numără simplificarea procedurilor de autorizare, includerea medicamentelor importate paralel în CANAMED și dezvoltarea unor mecanisme adecvate de rambursare pentru substanțele active deja evaluate, precum și clarificarea obligației de plată a taxei de claw-back impusă de statul român pentru toate medicamentele importate.
Be the first to comment